Retail News
Sindicatele din comert protesteaza pentru ca BERD sa nu acorde firmei Kaufland un credit
25 ianuarie 2007
Sindicatele din comert din mai multe tari europene au protestat, miercuri, cerand Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare (BERD) sa nu acorde creditul de 100 milioane de euro pentru extinderea magazinelor Kaufland in Romania, deoarece s-ar finanta cu bani internationali dumpingul social.
Presedintele Federatiei Sindicatelor Libere din Comert (FSCL), Vasile Gogescu, a declarat ca BERD vrea sa finanteze expansiunea Kaufland in Romania cu 100 de milioane de euro, acest lucru insemnand finantarea cu bani internationali a dumpingului social.
"Aceasta decizie trebuie dezaprobata, deoarece dezvoltarea sustinuta a lanturilor de magazine cu produse ieftine prin intermediul banilor internationali va avea un efect negativ asupra relatiilor de munca din comertul romanesc si din firmele furnizoare ale acestuia", a explicat Gogescu.
Potrivit liderului FSCL, patronii acestui concern platesc cele mai mici salarii din toata Europa (avand magazine in aproape toate tarile europene), in Germania salariul fiind de 400 de euro. Pe langa aceasta, salariatii nu au voie sa se afilieze la un sindicat, sunt obligati sa treaca prin fata cititorului codului de bare 40 de produse pe minut, iar daca nu indeplinesc aceste cerinse, sunt concediati din motive care li se insceneaza.
Cu exceptia tarilor scandinave Danemarca, Norvegia si Suedia, in toate celelalte tari unde exista aceste magazine sunt probleme ale incalcarii legislatiei muncii, cele mai grave fiind inregistrate in Romania, Germania, Cehia si Croatia.
"Adversitatea fata de sindicate si impiedicarea libertatii de asociere in egala masura cu numarul de personal subdimensionat, hartuirea prin munca si sicanarea prin controale a angajatilor fac parte din modelul de afacere al concernului Schwarz", a sustinut Gogescu.
De asemenea, incalcarile permanente ale normelor de protectia muncii si a sanatatii, cit si comportamentul discriminatoriu fata de angajatii de la Kaufland si Lidl contravin net principiilor formulate de BERD si de Organizatia Internationala a Muncii (OIM).
In Romania sunt deschise in prezent 17 magazine Kaufland, dintre care doua in Bucuresti. Conform sindicalistilor, patronii acestui concern sunt considerati cei mai rai angajatori din Europa, iar produsele vandute cu preturi foarte mici sunt la limita garantiei, determinand astfel si pe ceilalti comercianti sa scada preturile.
Conducerea BERD a amanat, marti, acordarea creditului din cauza protestelor sindicalistilor, urmand ca o decizie sa fie luata in scurt timp, a precizat liderul FSCL.
Din cauza experientelor negative avute pana acum cu lanturile comerciale Kaufland si Lidl, care apartin intreprinzatorului Dieter Schwarz, atat Sindicatul Unit al Serviciilor din Germania, cat si reteaua CEE Bankwatch Network au solicitat neacordarea acestui credit. Patronul acestui concern este al treilea cel mai bogat om din Germania, acesta apeland la creditul BERD pentru ca are cea mai mica dobanda, a adaugat Gogescu.
Sindicatele din tarile europene au apelat pana acum doar la proteste scrise, acesta fiind primul de acest gen, prin care se spera sensibilizarea conducerii BERD, au precizat liderii sindicali din Romania si Germania.
Concomitent cu protestul sindicalistilor din fata magazinului Kaufland din Bucuresti, sindicalistii germani, impreuna cu mai multe organizatii nonguvernamentale, au organizat o actiune de protest in fata sediilor BERD din Londra si Berlin.
Atat in Germania, cat si in alte tari din Europa au fost semnalate si probate mai multe incalcari ale legislatiei muncii si a standardelor Organizatiei Internationale a Muncii din partea Kaufland si Lidl.
In plus, o expansiune neingradita spre Europa de est si de sud-est a acestor lanturi de magazine va conduce la o distorsionare a competitivitatii in defavoarea comerciantilor mici si mijlocii si va impune o presiune extrema prin preturi asupra furnizorilor locali.
Comportamentul concernului Schwarz nu are nimic in comun cu conditiile de munca si relatiile comerciale corecte, dar cu toate acestea este sprijinit de institutii financiare precum IFC (International Finance Corporation), care apartine de Banca Mondiala, si de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare din 2004 pana in prezent, cu credite care se ridica la aproape 400 milioane de euro.
Operatorul retelei de magazine Kaufland si-a majorat capitalul social cu suma de 48 milioane de euro(167 milioane de lei) prin aportul in numerar al celor doi asociati, Kaufland Rumanien Warenhandel din Germania, care detine 99,9 la suta din capital, respectiv Kaufland Romania. In urma acestei operatiuni, capitalul social al firmei Kaufland Romania SCS a ajuns la nivelul de 1,12 miliarde de lei, valoarea unei parti fiind de circa 354 de lei.
Retailerul german Kaufland a anuntat recent ca va investi in Romania circa 120-130 de milioane de euro in acest an, pentru deschiderea a inca 16 hypermarketuri cu specific de discount. Compania a intrat pe piata in 2005 si a investit aproximativ 250 milioane de euro in 17 magazine si un depozit central la Ploiesti.
Anul trecut, Kaufland a deschis 14 unitati, la Alba-Iulia, Timisoara (doua magazine), Baia Mare, Targu-Mures, Galati, Cluj-Napoca, Hunedoara, Satu Mare, Suceava, Targoviste, Bistrita, Pitesti si Bucuresti, valoarea acestor proiecte fiind de aproximativ 140 milioane de euro. Primele trei magazine ale companiei au fost deschise in 2005, la Bucuresti, Ramnicu Valcea si Ploiesti.
Planurile pe termen mediu ale Kaufland prevad realizarea unor investitii de 300 milioane de euro pentru deschiderea de magazine, in principal in orasele mici si mijlocii, reteaua urmand sa ajunga in urmatorii patru ani la 50 de unitati. Compania a solicitat Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) credite de 100 de milioane de euro pentru finantarea acestor proiecte.
Pe plan international, retailerul german are peste 700 de magazine, in Germania, Cehia, Slovacia, Polonia, Croatia, Bulgaria si Romania. Grupul Lidl&Schwarz, din care face parte Kaufland, are peste 166.000 de angajati si a avut in 2005 o cifra de afaceri de peste 40 de miliarde de euro.